Sistemul de caste

Casta

Organizarea socială caracteristică civilizaţiei indiene după sedentarizarea arienilor a fost casta, instituţie socială închisă, formată din oameni cu origine comună, ocupaţii şi profesii care implicau drepturi şi obligaţii statornicite de tradiţiile unei ideologii religioase moştenite şi respectate riguros. Etimologic castă provine din lat. castus=pur, curat şi a fost aplicat de portughezi societăţii indiene în sensul de oameni aparţinând unui “grup exclusiv” (sec. XVII-lea). Sistemul castelor îl întâlnim şi la alte popoare afro-asiatice, însă în India a devenit cel mai structurat organism politic, social şi religios, iniţial pentru delimitarea arienilor de autohtonii supuşi, codificat ulterior de brahmani (cca.1000 î.Hr.), sistem pe care buddhismul l-a desconsiderat. Societatea indiană este structurată în 4 caste ierarhizate astfel: Casta Brahmanilor-Casta Brahmanilor (casta preoţilor care deţineau “puterea sacră”) legaţi de perpetuarea tradiţiilor religioase (sacrificiile rituale efectuate) şi intelectuale de transmitere şi comentare a învăţăturilor vedelor. Etimologic “brahman” înseamnă formula magică pronunţată de preot cu ocazia efectuării sacrificiului. În virtutea acestei situaţii brahman însemna, în acelaşi timp, preot şi principiu absolut de ordin divin. Funcţia brahmanului se identifică cu sacrul (un fel de zeu printre oameni), astăzi “maestru” (nu guru). Brahmabilor li se pretindea să cunoască temeinic conţinutul cărţilor sacre, să aibă o conduită morală impecabilă, fiind întreţinuţi de stat în calitatea lor de sacerdoţi în serviciul intereselor comunitare. Funcţia sacerdotală le asigura privilegii sociale (scutiri de taxe şi Impozite), nu puteau fi pedepsiţi prin tortură sau condamnare capitală. Singurele pedepse erau tunsul părului şi excluderea din castă. Iniţierea brahmanică se făcea la 16 ani prin tunsul ritual. Majoritatea aveau o viaţă simplă şi pioasă realizând acţiuni de binefacere, de educaţie în şcoli şi mănăstiri ceea ce îi făceau să se bucure de respect. În colectivităţile buddhiste, brahmanii erau lipsiţi de privilegii şi erau nevoiţi să practice profesiuni laice obişnuite.Casta Kşatriya-Casta Kşatriya (casta războinicilor), nobili care deţineau funcţii de conducere în instituţiile statului. În această castă se încadra şi regele care împreună cu nobilii din anturajul său trebuia să studieze Veda pentru a cunoaşte metodele de comandă în luptele de apărare a poporului. Alături de brahmani, carta războinicilor se bucura de multe privilegii sociale. Casta Vaisya-Casta Vaisya (casta oamenilor liberi), proprietari, negustori şi cei ce aveau profesiuni şi ocupaţii cu caracter lucrativ, puteau să se îmbogăţească sau să ocupe unele funcţii publice.Casta Sudra-Casta Sudra (casta servitorilor) din care, la început, au făcut parte dravidienii autohtoni cuceriţi de arieni, apoi în această cartă intrau cei săraci sub aspect economic, meseriaşii şi mulţimea agricultorilor (iobagi pe pământurile nobililor). De regulă, nu aveau acces la temple, purtau veşminte uzate şi mâncau resturile de la masa stăpânilor. Permanent constrânşi să efectueze cele mai umile munci, dacă un sudra îndrăznea să recite un imn din Rig Veda i se tăia limba sau dacă îl asculta i se turna plumb topit în urechi.În afara celor 4 caste se aflau cei pe care nu trebuie să-i atingi – paria, cărora le reveneau ocupaţii dispreţuite de indieni (măcelari, călăi, măturători, gropari). Ei erau obligaţi să locuiască în cartiere sau sate separate pentru a nu “spurca” pe cei din celelalte caste. Ultima categorie socială o formau, în India, sclavii, care aveau o situaţie mai bună comparativ cu alte societăţi ale lumii antice. De pildă, un prizonier de război avea starea de sclav numai pentru un singur an. Sclavii indieni erau pe domeniile regale sau în casele celor bogaţi. 

Galerie foto – torte

Consumul excesiv de cafea nu afectează inima

Cafeaua băută în exces timp îndelungat nu duce la creşterea riscului de boli cardiace, arată rezultatele unui studiu publicat in jurnalul Circulation, transmite Reuters. Studiul, la care au participat 128.000 de bărbaţi şi femei, s-a desfaşurat pe parcursul a 20 de ani. Concluzia acestui studiu a fost că cei care consumă cafea la filtru, chiar şi in exces, nu riscă să facă boli cardiace.Marii consumatori de cafea tind să fumeze şi să bea alcool maides decît ceilalţi oameni, aceşti factori avînd într-adevăr efect negativ asupra inimii. “Este o veste buna faptul ca nu exista o legatura între consumul de cafea la filtru şi bolile cardiace, deoarece cafeaua este una din cele mai consumate băuturi din lume”, a declarat Esther Lopez-Garcia, instructor la Şcoala de medicină din cadrul Universidad Autonoma de Madrid, din Spania, care a colaborat la acest studiu.Cercetatorii au descoperit şi că nu există o legatură între bolile cardiace şi cantitatea de cafea normala, decofeinizată sau de ceai consumată. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să exagerăm cu aceste băuturi. “Nu putem exclude legătura dintre consumul de cafea şi riscul de boli cardiace in cadrul unor grupuri mici de oameni”, a spus Rob van Dam de la Harvard School of Public Health, Boston.S-a evidenţiat faptul că 50% dintre femei şi aproximativ 30% dintre barbaţii care au participat la acest studiu şi care au declarat că beau mai mult de şase ceşti de cafea zilnic, sunt fumători, consuma alcool şi folosesc aspirina, beau ceai foarte rar, nu iau suplimente vitaminice şi fac puţin sport.În luna martie a fost publicat în Journal of the American Medical Association un studiu care a demonstrat că persoanele care au o versiune “mai lentă” a unei enzime produsă de ficat prezinta un risc mai ridicat de a se imbolnavi de o boala cardiaca in cazul in care consuma o cantitate mai mare de cafea comparativ cu persoanele care au in ficat versiunea cu metabolizare rapida a enzimei.Un studiu publicat în luna noiembrie 2005 a scos la iveala faptul ca nu exista o legatura intre consumul de cafea si hipertensiunea arteriala, dar ca este posibil sa existe o legătura între această boala şi băuturile acidulate care conţin cofeina.

Rolul persoanei de suport în timpul naşterii

Persoana de suport Lăuza are nevoie de prezenţa şi susţinerea unei persoane apropiate. Cel mai straşnic în timpul naşterii este să fii lăsată singură cu frica şi durerile tale. Multe femei preferă să fie susţinute de către soţ pentru a duce la un bun sfîrşit ceea ce au conceput împreună cu nouă luni în urmă. Naşterea – acesta este un proces de formare a familiei. Tatăl, pe lîngă faptul că acordă susţinere, este persoana cea mai scumpă, iubită, dragă. Mîngîierile lui influenţează pozitiv asupra declanşării naşterii. Prezenţa unei persoane apropiate îţi dă o senzaţie de siguranţă care ridică rezistenţa şi scade starea de tensiune, încordare. Persoană de sprijin psiho-emoţional la naştere poate fi o prietenă bună sau mama care se pot isprăvi de minune cu acest rol, aşa încît D-voastră vă veţi simţi liber şi confortabil. Dacă soţul se teme să asiste la naştere – nu-l forţaţi. O să vă fie D-voastră şi mai greu, fiind că veţi fi nevoită să-l urmăriţi şi să vă îngrijoraţi cum se simte în timp ce naşteţi.

Respiraţia, masajul Persoana de susţinere respiră împreună cu lăuza în timpul contracţiilor puternice şi îi ajută să găsească ritmul corect. Îi ajută femeii să-şi găsească o poziţie comodă, îi face masaj, o convinge, o încurajează, o laudă, găseşte cuvinte care inspiră încredere. Este bine ca în timpul contracţiilor femeia să aibă pe cine apuca de mînă, de cine să se sprijine. Aceasta îi dă putere şi o ajută să se concentreze.

Liniştea, curajul În perioada de dilatare este important să-i asiguri lăuzei linişte şi s-o ajuţi să se concentreze. Privirea, cuvintele, atingerea, masajul trebuie să fie îndreptate pentru a o încuraja şi îmbărbăta.

Rolul mediatorului Dacă persoana de susţinere are vreo întrebare sau apar nişte îndoieli, atunci ar putea întreba încet moaşa sau medicul aşa încît să nu deranjeze lăuza. El/ea va ajuta femeia să îndeplinească indicaţiile şi recomandările lucrătorilor medicali. Le transmite acestora dorinţele mai speciale ale lăuzei despre care s-au înţeles din timp. De cele mai multe ori, lăuza este concentrată la naştere şi nu întotdeauna este gata să participe în discuţii.Ca să fii persoană de sprijin trebuie să ai multă tărie de caracter, să fii liniştit (-ă), atent (-ă), să poţi înţelege şi ajuta. Femeia care naşte are nevoie de cineva în care să aibă încredere şi să ştie că la greu va fi permanent susţinută. Naşterea – e o muncă mare şi grea, după care simţi o stare de satisfacţie, excitaţie, recunoştinţă şi mulţumire. Acest eveniment vă face să vedeţi lucrurile altfel. Susţinerea constă în acordarea unor mici servicii persoanei care naşte: o ajutaţi să bea, îi aplicaţi un şerveţel rece pe frunte, îi umeziţi buzele, îi întindeţi mîna, aplecaţi capul pentru a o sprijini. Amintiţi-i că pentru săvîrşirea naşterii cu succes este important ca vezica urinară să fie goală. Ajutaţi-o să se scoale şi să-şi găsească o poziţie comodă.

Toate lucrurile mari în lume se încep de la ceva mic. Acordarea unor mici servicii vă face să deveniţi persoana cea mai importantă pe parcursul declanşării naşterii. 

Fumatul o boala a societăţii

Jurnaliştii luptă cu fumatul – Fumatul a devenit o modă. Tinerii fumează pentru a părea grozavi în ochii prietenilor, iar cei mai puţini tineri fumează pentru că ţigara le reduce considerabil stresul – cel puţin aşa consideră ei.  De fapt tutunul este un drog, nicotina fiind în fruntea listei stupefiantelor care ucid cel mai repede. Creează dependenţă şi distruge, cu timpul, plămînii, dinţii şi pielea. Majoritatea asociază efectele nocive ale fumatului cu teribilul cancer  de  plămîni. Însă aproape nimeni nu se gîndeşte la alte forme de cancer, respectiv cancerul la gît, buze sau stomac. Acestea sunt efectele fumatului plăcut mirositor, la care se poate renunţa, cu uţină voinţă.Un grup de persoane format din experţi, jurnalişti şi studenţi la jurnalistică au participat pe 7 noembrie 2007 la o şedinţă cu tema ,,Fumatul şi sănătatea publică. Investigaţiile jurnalistice în domeniul controlului tutunului”. Evenimentul a fost organizat  în cadrul Campaniei de sensibilizare  a opniei publice privind controlul tutunului de către Centrul de Informare, Instruire şi Analiză Socccială (CAPTES).  Tematica activităţilor a fost axată pe examinarea fenomenului  tabagismului sub aspectele legislative, psihosociale, economice, medicale şi de sănătate publică; informarea, educarea şi conştientizarea publicului cu privire la problemele grave legate  de tutun  şi tabagism care există în societatea noastră. Şedinţa a avut loc în aula ,,Dumitru Coval” etajul 4 din blocul central a USM. Aici  la o masă rotundă atît experţii, jurnaliştii cît şi studenţii de la jurnalism au discutat asupra fenomenului fumatului circa 2 ore. Şedinţa a fost deschisă de către decanul facultăşii de Jurnalism Constantin Marin. Activităţile au inclus şi o sesiune video, în cadrul căreia participanţii  au vizionat o selecţie de cele mai populare spoturi video, realizate în cadrul campaniilor antitabagice internaţionale. Discuţiile pe baza acestora au fost foarte aprinse. În calitate de experţi au fost invitaţi Mihai Oprea, medic – şef adjunct al Dispensarului Republican de Narcologie, Veronica Gorincioi, psiholog, USM şi jurnalista  Irina  Ropot TVM 1. Coordonatorul Campaniei de sensibilizare a opiniei publice prizind  Controlul tutunului în Moldova, Victoria Tataru, ne – a spus că o campanie antitabagică cu implicarea jurnaliştilor are scopul de a atrage atenţia opiniei publice asupra acelor probleme grave care exită în societate legate de tutun  şi consumul acestuia. ,,Rolul mass – media în promovarea modului sănătos de viaţă trebue să recunoaştem că este enorm, dacă ne gîndim că jurnalistul poate  nu doar să scrie despre  o maladie sau un viciu oarecare, ci poate să contribue la prevenirea acestuia, întrucît, dacă abordează  cu măiestrie  un subiect oarecare, în scurt timp aceste poate deveni parte a preocupărilor publicului,” a menţionat Victoria Tataru. Însă alta a fost părerea unui fumător, studentul Bîlici Constantin : ,,Eu fumez de la 16 ani, am început a fuma din curiozitate, acum aceasta face parte din viaţa mea şi cîte companii nu se vor petrece, cît nu se vor scumpi ţigările, eu tot voi continua să fumez.” Tabagismul nu este recunoscut în continuare ca problemă prioritară de sănătate publică  nici de către politicieni, medici, jurnalişti, populaţie, în general. Chiar dacă avem o Politică Naţională îm Sănătate ce include un capitol separat ,, O societate fără tutun, alcool şi droguri”, chiar dacă  RM a semnat Convenţia Cadru de Control al Tutunului – primul tratat internaţional, bazat pe dovezi, neociat sub auspiciile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) – totuşi în prezent nu putem vorbi despre un curs strategic clar în acest domeniu. Populaţia nu conştientizează gravitatea  problemelor  legate de consecinţele fumatului asupra sănătăţii. În prezent, se fumeză în majoritatea locurilor publice, iar oamenii nu cunosc că au deptul la un mediu fără tutun la locul de muncă, în transport, în instituţiile şi locurile publice, etc. Jurnaliştii przenţi la această şedinţă au concluzionat că combaterea problemei tabagismului în ţară va deveni ,,vizibilă” doar atunci cînd se va adopta o politică statală clară privind combatrea fumatului, cînd , în sfîrşit, va fi ratificată  Convenţi Cadru de Conrol al Tutunului, cînd fiecare din noi va înţelege că fumatul nu e doar un obicei, ci un pericol iminent pentru sănătate.  

Flori de cameră

Flori care nu trebue curăţate

Curaţarea ghivecelor de florile ofilite este o muncă care cere multă migala.
Alegeţi planta Calibrachoa .
Aceasta are florile mici, roşi sau violet, care se usucă atat de bine incît nici nu se observă , fiind acoperite de flori noi care se deschid in fiecare zi. Plantele inflorite care suportă umbra sunt begoniile, fucsiile sau lisa harnică. Acestea fac o multime de flori chiar dacă sunt asezate in locuri umbroase, însă trebuie să fie luminoase.

Sezonul plantării

Plantaţi florile, dacă se poate, imediat dupa cumpararea acestora, pentru ca acestea să nu sufere din cauza schimbarii locului. Plantaţi-le la un interval de 15-20 cm, intr-un pămînt proaspăt şi o jardinieră generoasă.
După plantare apăsaţi bine pămîntul cu mâinile, după care udaţi-l.

Florile lunii iunie

Rododendronul – floarea de vis
Sfarsitul lunii mai este sezonul lui. Are nevoie de ingrăşămînt în doze regulate, dacî nu frunzele i se vor îngălbeni şi florile nu vor mai fi bogate. Faceţi acest lucru doar după înflorire.
Florile de vară trebuie scoase afarî doar dupî ce le-aţi precultivat, de obicei la jumatatea lunii mai.
Pliviţi buruienile încă de cînd plantele sunt mici. După ce au prins radacini, plivirea va fi mai dificilă.

Sosirea primăverii – scoaterea florilor pe balcon

La sosirea zilelor calde, terasele si balcoanele se umplu de flori.
Însă trebuie să aveţi mare grijă deoarece în zilele mai reci există posibilitatea unor nopţi încă racoroase , care pot duce la moartea plantelor mai sensibile.
De aceea,îin funcţie de regiune, scoateţi plantele afarî de abia atunci cînd nopţile înregistreazî temperaturi de peste 10 grade Celsius.
Luna in care florile se scot pe balcon este de obicei aprilie.
Insa daca simtiti ca se raceste, aduceti-le in casa.

Mai mulţi bani pentru noi născuţi

Indemnizaţii majorate la naşterea copiilor
Proiectul Legii Bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2008 prevede majorarea indemnizaţiei unice la naşterea copilului – cu 200 de lei pentru primul copil si cu 500 de lei pentru cel de-al doilea copil, transmite DECA-press.Conform proiectului, in prezent indemnizatia unica la nasterea copiilor este de o mie de lei, fiind majorata anul trecut cu 200 de lei.Proiectul mai prevede si majorarea pentru persoanele neasigurate cu 50% a indemnizatiei lunare pentru cresterea copilului pana la varsta de 1,5 ani. In prezent, persoanele neasigurate, primesc 100 lei lunar, pana la implinirea de catre copil a varstei de 1,5 ani.Indemnizatia lunara pentru cresterea copilului, platita persoanelor asigurate, constituie in prezent 20 la suta din salariul mediu lunar, calculat pentru ultimele sase luni de munca, dar nu mai putin de 100 lei. Acest ajutor din partea statului este platit pana la varsta de trei ani.Indemnizatiile se platesc doar in cazul in care au fost solicitate in termen de 12 luni de la nasterea copilului.

Galerie foto – bebeluşi…

Copii părăsiţi de părinţi

Numărul copiilor cu părinţii plecaţi peste hotare s-a dublat într-un an
Potrivit datelor oficiale, peste 5,3 mii de copii din municipiul Chişinău au părinţii plecaţi peste hotarele R. Moldova, de 2,3 ori mai mulţi decât în anul precedent de învăţământ. Despre aceasta a comunicat în cadrul unei mese rotunde şefa Direcţiei municipale pentru drepturile copilului (DMPDC), Svetlana Chifa.

Creşterea şi educaţia acestor copii fără dragostea şi atenţia părinţilor le creează disconfort psihologic, a subliniat Svetlana Chifa. Impactul negativ al migraţiei constă, totodată, în majorarea delicvenţei juvenile şi în majorarea numărului „orfanilor sociali”. Cea mai periculoasă consecinţă constă în faptul că din generaţia acestor copii vor creşte părinţi cu orientări morale deviante, a menţionat sursa citată.

În acest sens, Svetlana Chifa a cerut angajaţilor subdiviziunilor de sector ale Direcţiei să evalueze până la sfârşitul lunii ianuarie 2008 situaţia copiilor cu ambii părinţi plecaţi peste hotare. Şefa DMPDC i-a îndemnat pe asistenţii sociali să se deplaseze la domiciliul copiilor, să identifice necesităţile copiilor şi să formuleze soluţii.

Pentru luna februarie 2008, DMPDC îşi propune să înainteze în Consiliul Municipal Chişinău un proiect pentru sensibilizarea opiniei publice cu privire la impactul migraţiei asupra copiilor, elaborat în baza evaluării realizate. 

Galerie foto – Peisaje